Eu locuiesc la casa undeva in Argeș. In fiecare dimineata imi beau cafeaua pe terasa.
Astazi vecinul meu isi inveleste casa nou construita. Are omul casa mare, cu etaj, facuta din cuburi sa reziste vicisitudinilor viitorului. Cum spuneam, vecinul ocupat cu echipa de specialisti in acoperisuri in plina actiune. De la mine nu se vedea nimic, aveam doar sonor, un fel de teatru radiofonic așa, pana la un punct.
La un moment dat vad capul unui barbat urcat pe acoperisul cu pricina. Omul extrem de nervos, avea o discutie elocventa cu nevazutii de jos. Discutia a decurs cam asa:
„Eu vorbesc degeaba, nu ma inteleg deloc cu voi, da-mi bucata aia de franghie”, ordona omul de pe acoperis.
De jos liniste, prespun ca i-au dat omului franghia. La alte cateva minute, aud iar pe un ton care implica oarecare urgentă:
„Da-i capac, ma, da-i capac repede….capaceste-l am spus”, vorbitorul fiind acelasi om care ceruse franghia.
Acum in mintea mea, ceata totala, ce sa fac? Sa sun la politie sa anunt ca cineva este batut pe acoperisul casei vecinului meu, sau sa intreb pe omul nervos daca vrea niste sapun impreuna cu franghia?
Viata la tara si cafeaua de dimineata – complicat si periculos!
